Tren(d)

Calatoria cu trenul, fie ea pe distante mici sau mari, planificata sau spontana (desi ma indoiesc ca se trezeste cineva dimineata devreme si isi zice, stand mandru in fata oglinzii: „astazi voi merge cu trenul" doar de dragul de a se intalni si negocia cu Nasul – adrenalina, ce mai! ), de „vacanta" sau de „serviciu", in tot cazul, este o peripetie.

Cum sa nu fie una? Nu voi insira aici statul la coada la ghiseu si vorbitul tafnos al casieritei (de ce nu este niciodata un casier?) sau conditiile din tren. Nu, nu are rost, le stim cu totii, iar grav este ca am inceput sa ne obisnuim cu ele.

„Aventura" vine insa de la ceilalti calatori, fiind extrem de imprevizibili unii, pe alocuri foarte veseli si trumentati altii, intr-un mediu atat de stramt cum este compartimentul.

Astfel, stand deloc comod pe scaunul tau, fara baterii la Mp3- player sau fara unul deloc (desi este rusinos acum sa Nu ai asa ceva, bunul simt te obliga sa iti cumperi), rasfoind cine stie ce revista, Re:publik este la moda (cu ascunzisul lor dupa neologiseme cu tot) printre „artisti", skateri si cei interesati de „urban", oferindu-le, e drept, o grafica/imagine originala,de Cosmo, Joy, CoolGirl nici nu mai vorbesc sau ziare ( Libertatea, AS, Bahmuteanca – cu ziarul ei ), integramele fiind obligatorii, poti afla, fara sa vrei bucati din viata oamenilor. Unele mai amuzante, altele deloc.

Cum sa razi atunci, cand sub un val de injuraturi sadea, rostite obligatoriu cu mult patos, cu „simtire", afli ca barbatul foarte rosu la fata ce fluiera printre dinti fetele pe coridor, este de fapt un fost boxeur ce a pierdut de curand niste meciuri importante, dar de care lui NU ii pasa, el ramanand oricum campion? Sau cand conductorul de tren ( care era de fapt o ea) incearca disperata sa ii verifice biletul de tren, dar nu reuseste din cauza cipupiturilor indiscrete?

Poti ramane uimit si de darnicia colegilor de compartiment. Daca stai linistit fara sa faci/sa citesti/sa aculti nimic esti luat in vizor. Ti se vor oferi imediat, dupa ce au fost rasfoite in prealabil, un Spy sau Ciao – reviste de „investigatie" a vietii vedetelor autohtone, PAPArazzi! Unde poti citi in cele chiar trei randuri din totalul de 24 de pagini cu care se lauda publicatia, restul fiind poze senzationale surprinse pe dupa garduri, tamberoane si chioscuri de ziare, cum nu se aseamana Andreea Marin cu Marin Andreea de la Surprize atunci cand nu este machiata- vai, ce diferenta! ( si cine face revista asta? coltul redactional nu este trecut, probabil s-au chinuit atat de mult cu propozitia despre AM, incat sa isi mai scrie numele sau sa se semneze ar fi fost un efort supraomenesc)

Si , iaca asa, dragii mosului, au trecut cele cinci ore!

Elena Cosmanescu

01.02.2007. 21:30