 |
 |
Omul cel mai fericit e acela care face fericiţi pe cît mai mulţi oameni. |
Delir
Era o vreme numita copilarie, era un timp numit familie. Erau lucruri ce-mi placeau, erau lucruri prin care am crescut, cu care m-am identificat. Erau vremuri ce azi au apus. Si in cinematograful constiintei mele ruleaza filmul "o lume pierduta", in regia mea. Vad prin prisma copilului ce am fost o multime de lucruri ce au fost: filme, carti, jucarii, flori, case, orase, nori, ploi, sarbatori, cantece, oamenii...Filme:cate filme frumoase mi-au luminat aleea sufletului cand eram doar un copilas, cate seriale de succes despre adolescenti cu probleme spirituale, familiale si sociale vedeam si parca-mi ziceam: eu nu o sa fiu asa. Nu o sa-mi dezamagesc niciodata parintii, prietenii. Eu nu o sa am complexe, nu o sa fiu furioasa pe mine si pe ceilalti. Nu o sa sar la gatul celei care-mi fura iubitul si nici nu o sa-i reprosez ceva prietenei care si-l face iubit tocmai pe cel ce-l plac si eu. Credeam ca nu o sa sufar pentru nimeni si nimic. Radeam de cei care din disperare recurgeau la gesturi extreme. In orice caz, pe atunci nu stiam prea bine ce inseamna sinucidere. Ii criticam pe cei care fumau sau beau pana nu mai stiau de ei si de viata lor sordida.
Dar in acelasi timp se nastea adolescentul care jura ca va fi la fel. Se pare ca nici una dintre fiintele de atunci nu si au reusit sa-si tina promisiunea desi unele lucruri au ramas la fel.
Caut in arhiva mintii si a sufletului acele amintiri acele clipe cristaline, cand apa curgea lent si puteai inota mereu uscandu-ti parul la soarele racoritor.
Dar pentru prima data am inteles cu adevarat ca:
Totul e trecator, nimic nu se mai intoarce.
Se pare ca machiajul e tot ce mai ramane sau urma lui, desi el schimba tot ce am fost ieri in ceea ce suntem azi si vom fi maine. Adica: NIMIC.
Ioana Constantin
01.02.2007. 17:43
radinho91 on 01.08.2007. 23:11
nu suntem intotdeauna "nimicuri". Stau de ceva timp si ma tot gandesc: ce e important de fapt?
Intr-un tarziu am ajuns la concluzia ca in viata unui om cea mai importanta este FERICIREA.
Daca pt. tine (omul) Fericirea inseamna doar copilaria... Inseamna ca dintr-un suflet mare si pur ai ajuns un NIMIC
Putin km dura concluzia, dar textul e scris intr-un mod plakut kre te face sa reflectezi la multe lucruri precum copilaria, anumite parti ale copilariei, fericite sau mai putin fericite, cu mai multa iubire din partea familiei si a preietenilor sau cu mai putina iubire. Se pare k toti oamenii trec prin asemenea momente si mai bune si mai putin bune, ele fac parte din educatia noastra si ne fac sa devenim nijte adolescenti si apoi adulti responsabili. Frumos text, tine-o tot asha Ioana si eu zic k ai talent.
de la luck, colegu'....
veris lorelei on 30.03.2007. 22:18
nu imi amintesc o copilarie p deplin fericita.imi amintesc certuri,un tata kre nu stia dekt sa zica: "dar ce mai vrei si acum?",un divortz, copii de pe strada kre intotdeauna aveau mai multa libertate decat mine. cred k asta e copilaria. liberatea deplina.a sufletului,a gandirii,a sentimentelor.copilaria e de o puritate izbitoare,copii nu stiu sa minta,sa fure sau sa insele din pura RAUTATE,PLACERE sau VICIU.
copii sunt cea mai pura forma in kre ne'am putut intrupa vreodata,si care nu se va mai intoarce.
vreau sa ramanem copii intotdeauna,makr in o particik a sufletului nostru sa fim aceeasi nebuni kre se jucu "leapsa pe coco" si mancau acadele la 5000,si se dadeau in leagan,si intrebau cand nu stiau cva si nu cunosteau rusinea.ati observat vreodata k un copil se uita direct in ochii unui om,fara teama,fara rusine?...as vrea si eu sa pot face asa.
am simtit de cateva ori ceea ce ai exprimat tu in "delir". simt si acum. ma apasa tristetea si mi'e dor de "fata copilariei mele". mi'e dor de tot ce a fost ieri si mi'e frica de maine caci voi pierde ce am azi. mi'e teama de necunoscut dar mai presus de singuratatea zilelor ce vor venii. ai dezamagit. am dezamagit. ne'am certat. ne'am impacat. ne vom mai dezamagii. conteaza rezultatul final. caci in viata totul e trecator. conteaza ce ramane dupa noi.
timpul on 16.03.2007. 09:52
Frumoase gandurile din acest „delir”.
Copilaria iti ofera o perspectiva unica a lumii, care parca era mai simpla, mai viu colorata, poate noi complicam lucrurile cand crestem si adaugam culorile alb, negru...
Zicem „copiii sunt naivi si nu inteleg”, dar poate noi „deliram” cand crestem si pierdem intelegerea...
Links:
Write a comment