miercuri , 28 iunie 2017
NEWS
Acasa » Opinie » Criterii pentru „noua clasa politică”

Criterii pentru „noua clasa politică”

steag-cu-stema-romanieiDe când au început protestele se vorbește constant despre reformarea clasei politice, a administrației publice, despre eliminarea corupției, despre oameni politici care să ducă țara înainte. Multe sunt solicitările, dar a ne imagina că de mâine vom avea altceva mult mai bun în locul actualei „clase politice” este o utopie.

Se poate face totuși ceva, se pot agrea de către partidele importante, adică cele care o să conteze și de aici mai departe, unele criterii de selectare a tuturor celor care urmează să ocupe demnități publice, de la cele mai mici, alese la nivel local, până la cele mai înalte, numite sau alese.

Ca să nu o lungim, vă propun o serie de criterii pe 2 domenii importante, criterii pe care dacă le vor asuma partidele și își vor „curăța” listele, vom face un uriaș pas înainte. Asumarea poate să fie publică și individuală a fiecărui partid sau poate fi un pact național… oricum, trebuie să fie o asumare publică.

Multe lucruri dorite de noi toți, de stradă, de societate în general sunt lucruri nerealizabile așa că voi încerca să rămân pe tărâmul realismului și să propun criterii cât mai specifice, realiste și abordabile pentru forțele politice, chiar dacă este aproape sigur că mare parte din ele nu vor fi preluate, din motivele cunoscute…

Words Colour Name Illusion (1)1. CRITERII DE INTEGRITATE 
1.1. Dosare – orice om politic care are un dosar deschis sau a fost condamnat nu va fi propus pe nici o listă și nu va fi numit nicăieri… (includem aici și pe cei care în justiție se bucură încă de prezumția de nevinovăție. Aceștia nu s-au născut cu dreptul divin de fi candidații partidului X la ceva. Partidul poate să le spună frumușel să se ducă să își rezolve problemele în justiție și după aia să revină).

1.2. Tineri – proaspeții absolvenți de liceu sau facultate nu trebuie să facă politică, iar dacă fac, nu trebuie ca partidele să îi numească niciunde pentru că le vor distruge viitorul. Vor învăța „de mici” jocurile și combinațiile, dacă nu le-au învățat deja în unele organizații studențești, vor fi captivii numirii politice și asta le va distruge viitorul. Este de preferat ca în perioada tinereții să fim capabili să analizam comparativ și echilibrat forțele politice, să nu fim partizani, chiar dacă e posibil să avem afinități… Iar dacă tinerii absolvenți/studenți s-au înscris totuși în partide, recomand tinerilor a) să fie mai putin partizani decât ceilalți membrii, să își păstreze echilibrul; b) să nu accepte nici o funcție numită până când nu vor fi dovedit că au realizat o carieră pe cont propriu: în privat, în ONG-uri sau chiar în administrație, dar ca funcționar public și în urma unui concurs câștigat „pe bune”, nu trucat. Dacă sunt în jur de 30 de ani și au în spate dovada că pot să fie stăpâni pe propriile picioare și au avut performanță, atunci sunt calificați teoretic pentru orice, inclusiv pentru numiri politice. Susțin asta de mult timp și nu am încetat nici o secundă să primesc dovezi că am dreptate. Foarte puțini tineri care au început viața profesională prin a face politică pot să fie oameni pe care țara să se bazeze, majoritatea sunt din categoria „Căutat de DNA”!
Așadar, partidele nu vor pune pe liste și nu vor numi niciunde tineri care nu au dovedit măcar 3-4 ani că au avut o experiență și au avut performanță în afara numirilor politice…

1.3. Popularitate, încredere publică – abia pe locul 3 la criteriile de integritate voi pune popularitatea și încrederea publică de care se bucură o persoană sau alta.
Știm cu toții cum utilizează imoral și de multe ori ilegal unii primari fondurile publice pentru a „cumpăra” popularitatea și votul. Așadar sondajele pe care le fac partidele pentru a-și desemna candidații sunt bune, dar ele trebuie să fie doar un criteriu dintre multele care urmează să contribuie la validarea respectivului candidat.

2. CRITERII DE COMPETENȚĂ
2.1. studii superioare – e de bun simț ca primarul să nu aibă o pregătire inferioară funcționarilor din subordine sau secretarului unității administrativ teritoriale care e obligat de lege să aibă studii superioare în domeniul juridic sau în administrația publică;

2.2. aptitudini de utilizare a computerului –  să acceptam azi lideri politici care nu sunt în stare să folosească în mod curent calculatorul (nu ptr. Facebook, ci pentru documente) cred ca ar fi prea mult. Câți primari cunoașteți în situația asta? Ce ar fi să vină cu un test, de exemplu un ECDL?

2.3. abilități de comunicare întro limbă străină de circulație internațională – la orice nivel al administrației ar lucra, un om politic poate fi azi pus în situația unor întâlniri, negocieri etc. cu omologi din UE sau cu investitori. Să nu fi capabil să zici două vorbe coerente în engleză sau franceză e un semn pentru acei investitori/parteneri că au greșit adresa.

2.4. cunoștințe generale despre instituțiile europene – la europarlamentarele trecute au existat televiziuni care au organizat emisiuni nu doar cu întrebări politice, ci și cu întrebări tehnice despre UE și s-a văzut că mulți candidați nu știau despre UE mare lucru… Cunoștințe generale despre UE sunt azi obligatorii pentru orice om politic, nu doar pentru europarlamentari.

2.5. cunoștințe despre legislația din România în domeniul administrației publice – nu vi se pare că doritorii de a fi aleși sau numiți ar trebui să vină cu rezultatele unui test despre administrația publică? Sau chiar să fie un test public pe care să îl dea chiar propriile partide cu participanți neutri din exterior, de exemplu mediul academic și în prezența presei.

2.6. cultură generală – cerem elevilor cunoștințe despre X lucruri, se cer cunoștințe generale la multe joburi din privat, de ce nu am putea cere câteva astfel de lucruri de la politicieni? La fel, merge un test public!

2.7. viziunea despre dezvoltarea orașului, țării, despre domeniul X sau Y – partidele să dea propriilor candidați un test public (cu prezența media) cu subiectul hotărât pe loc de oameni neutri și să vedem ce viziune au acești candidați.

Nu doresc prin aceste criterii să avem neparat filozofi în politică, nici poligloți, nici specialiști IT, nici doctori în administrația publică, însă este de bun simț ca oamenii politici să nu fie sub nivelul mediu al societății…. Și dragilor, ce am spus aici mi se pare a fi un nivel mediu pentru cei care vor să facă politică.
Aceia care vor fi luat undeva peste 60% din puncte la aceste criterii ar putea fi acceptați, nu? Măcar în această etapă.

Sigur asumarea voluntară de către partide a acestor criterii este de dorit. Verificarea acestor cunoștințe, aptitudini etc. ar putea să coste ceva bănuți partidele politice, și ar consuma și ceva timp, dar cred ca partidul sau partidele care vor asuma astfel de criterii și vor dovedi măsurabil îndeplinirea lor, vor câștiga uriaș la imagine, se vor reabilita public și practic vor continua să aibă un viitor și să fie mai puțin hulite de popor. Altfel, fără criterii clare și măsurarea verificabilă a acestora, nimic nu se va schimba.

Pe final, va propun cu titlu exemplificativ o serie de întrebări din domenii încadrate în criteriile de mai sus, întrebări care mi se par absolut normale și relativ ușoare pentru un om politic numit sau ales în cea mai mică funcție de demnitate publică:
-Care sunt cei 3 E ai administrației publice?
-În România, acești 3 E au rămas doar în literatura de specialitate sau îi întâlnim și în legislație?
-Ce este Consiliul Europei? (o sa vedeți tone de deputați și aleși locali aberând că e instituție a UE).
-Care este expresia care definește raportul prefectului cu autoritățile locale?
-În exercitarea mandatului, ministrul aproba (……………..) și (……………..).
-În ministere, directorul general este: a) înalt funcționar public; b) funcționar public de conducere; c) demnitar.
-Câți europarlamentari are România?
-Cum se numește reprezentantul guvernului în teritoriu?
-Dați exemple de țări europene care au reprezentant al guvernului în teritoriu?
-Structurile ministerelor în teritoriu sunt structuri descentralizate sau deconcentrate?
-În România, șeful executivului este: a) premierul ca șef al Guvernului; b) președintele pentru că este ales de popor; c) executivul este bicefal și este format din Președintele României și Guvern.
-România are un regim: a) prezidential; b) parlamentar; c) semiprezidențial atenuat sau semiprezidențial parlamentarizat sau semiparlamentar.
-În România, mandatul deputățiilor şi senatorilor este unul a) reprezentativ; b) imperativ; c) politic;
-Înainte de promulgarea unei legi, Președintele României poate cere Parlamentului reexaminarea legii: a) o singură dată; b) de doua ori; c) de câte ori consideră necesar.
-În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, prefectul emite: a) ordine; b) decizii; c) instrucțiuni.
-În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, primarul emite: a) ordine; b) dispoziții; c) instrucțiuni.
-Hotărârile emise de miniștrii sunt: a) cu caracter normativ; b) cu caracter individual; c) în afara cadrului legal.
-Primarul are atribuții în calitate: a) doar de reprezentant al statului; b) doar de reprezentant al al comunității locale pentru că este ales de comunitate; c) atât de reprezentant al statului, cât și de reprezentant al comunității locale.
-Ordinul de constatare a suspendării mandatului primarului se emite de către: a) prefect; b) președintele consiliului județean; c) ministrul administrației publice și dezvoltării regionale.
-Prevederile Legii nr.188/1999 se referă la: a) statutul funcționarilor publici; b) legea contenciosului administrativ; c) legea administrației publice locale.
-Secretarul unităților administrativ-teritoriale și subdiviziunilor municipiilor este numit în funcție în urma promovării concursului organizat în condițiile legii, prin unul din următoarele acte administrative: a) ordin al prefectului.; b) hotărâre a consiliului local; c) dispoziție a primarului.
-Care sunt funcțiile managementului?
-Dați exemple de 3 teorii motivaționale care pot fi utilizate cu succes în administrația publică!
-Ce teorie motivațională specifică serviciului public a dezvoltat James Perry?
-Care este denumirea stilului arhitectural național?
-Dați exemple de reprezentanți ai stilului arhitectural național!
-Când a avut loc marea invazie mongoloidă?
-Care a fost primul rege ale României?
-Când a avut loc marea schisma din biserica creștină?
-Când a avut loc întemeierea Romei?
-Când a avut loc revoluția franceză?

Spor la studiu viitorilor oameni politici!

Despre Cătălin Cornea

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.Campurile marcate sunt obligatorii *

*

*

Du-te sus