Necesitatea renuntarii la punga de plastic (dar si la cea de hartie)

Folosirea pungilor de plastic determina o poluare semnificativa, in acest sens, o serie de state au promovat masuri care sa reduca folosirea acestora.

Efectele negative ale pungilor de plastic:
-unei pungi de plastic ii trebuie intre 20 si 1000 de ani pentru a se degrada;
- in timpul arderii pungile de plastic emit gaze toxice;
-din punct de vedere al protectiei mediului pungile de plastic sunt o problema, pentru ca reprezinta o sursa importanta de gunoi pentru comunitati;
-totodata ele reprezinta si un pericol pentru viata marina! Diferite specii sufera fie din cauza inghitirii lor sau a blocarii intre acestea. Exista studii ale cercetatorilor americani care demonstreaza ca punga de plastic este un pericol real pentru viata marina;
-efecte negative sunt atat asupra animalelor marine cat si asupra celor terestre;
-pungile de plastic pot sufoca sau intrerupe digestia animalelor care le consuma;
-se estimeaza ca pungile de plastic ucid cel putin 100 000 de pasari, balene, pescarusi si broaste testoase, in fiecare an;
-poluarea vizuala a pungilor aruncate este semnificativa;
-pungile de plastic formeaza “balti” in care se pot dezvolta microrganisme periculoase, incluisiv insecte ce pot transmite malaria;
-pungile de plastic infunda canalizarea oraselor; -producerea pungilor de plastic utilizeaza 37 000 tone de polimeri de plastic ce provin din resurse non-regenerabile;
-desi pungile de plastic pot fi reciclate doar o mica parte sunt colectate si reprocesate;
-punga de plastic este considerata o comoditate gratuita dar costa o gospodarie intre 10-15 $ pe an;
-studiile arata ca o punga de plastic este folosita de cumparator circa 20 de minute - fata de alte ambalaje care au o durata de viata de saptamani, luni sau chiar ani;
-in Romania la ora actuala pungile de plastic umplu gropile de gunoi, stau aruncate pe strada sau in parcuri si plutesc nestingherite pe cursurile de rau;
-din calculele estimative, la ora actuala un roman foloseste in medie pe an circa 250 de pungi de plastic – aceasta estimare fiind una optimista;

Solutii la punga de plastic in Europa si in lume:
La nivel european, exista la ora actuala 4 potentiale masuri de descurajare a folosirii acestor tipuri de ambalaje:
-prima masura are in vedere simple campanii de constientizare a consumatorilor asupra efectelor negative a pungilor de plastic asupra mediului inconjurator – din pacate aceste campanii inregistreaza rezultate modeste in ceea ce priveste renuntarea consumatorilor la astfel de ambalaje;
-a doua masura se refera la sprataxarea pungilor de plastic – este o masura cu rezultate bune intr-un timp cat mai scurt;
-a treia masura prevede interzicerea definitiva a lor;
-a patra masura are in vedere realizarea unui acord voluntar intre autoritatea de mediu si marii retaileri;

Introducerea suprataxarii, cazul Irlandei
Aplicarea in Irlanda (prima tara care a introdus suprataxarea) in 2002 a condus la o scadere a consumului de pungi cu 90% pe an, de la 1,2 miliarde pungi la 230 milioane pe an. Au fost stransi aproximativ 9,6 milioane $ in primul an care au fost directionati catre un fond de mediu chiar daca scopul a fost acela de a schimba anumite obiceiuri si nu acela de stange bani. Demersul a fost avantajos si pentru retaileri care nu au mai oferit gratuit pungi de plasitic, ba mai mult au si vandut pungi refolosibile. Aproximativ 18,000,000 litri de petrol nu au mai fost consumati ca urmare a reducerii productiei de pungi.

Aproape toata lumea se concentraza pe efectele negative ale pungii de plastic, majoritatea considerand ca alternativa este punga de hartie. GRESIT! Punga de hartie este cel putin la fel de poluanta ca si cea de plastic.

Problema1: Energia si resursele naturale
Se consuma de patru ori mai muta energie pentru producerea pungilor de hartie decat a celor din plastic.

ENERGIE NECESARA PENTRU A PRODUCE PUNGI (BTUs)
Pungi de plastic: 594 BTUs
Pungi de hartie: 2511 BTUs
(Soursa: 1989 Plastic Recycling Directory, Society of Plastics Industry.)

Desigur, majoritatea hartiei este produsa din copaci, de aceea impactul asupra copacilor este enrorm. Padurile, cele care absorb gazele cu efect de sera, vor fi taiate, iar apoi, pentru a se produce pungi se vor produce alte gaze cu efect de sera…

Problema2: Poluarea
Toate cercetarile arata ca solutiile chimice necesare pentru producerea pungilor de hartie determina o poluare semnificativa atat a aerului cat si a apei. Productia de sacii de hartie determina cu 70% mai multa poluare a aerului si de 50 de ori mai multa poluare a apei decat productia de saci de plastic.

Problema3: Reciclarea
Recilarea hartiei consuma cu 91% mai multa energie decat cea a plasticului.

Problema4: Degradarea
Studiile recente demonstreaza ca procesul de degradare al hartiei nu este substantial mai rapid decat cel al plasticului, mai ales in groapa de gunoi in lipsa apei, luminii si oxigenului, elemente necesare ale procesului de degradare.

ALTERNATIVE la pungile de plastic (dar si la cele de hartie)
Dupa cum am vazut, alternativa la pungile de plastic nu sunt cele de hartie. In acest context, trebuie identificate alte solutii cum ar fi pungile/plasele/gentile etc refolosibile din material textil – acestea prezinta avantajul deosebit ca o data cumparate vor putea fi folosite de foarte multe ori, deci produc o economie semnificativa, iar timpul de degradare este semnificativ mai mic decat la plastic. Dezavantajul pentru persoanele comode este ca aceste plase vor trebui sa fie curatate/spalate pentru a fi refolosite. Alta solutie o reprezinta pungile de plastic biodegradabil care conţin aditivi biodegradabili sau pungile refolosibile din diverse materiale/produse cum ar fi faina de porumb, canepa organica etc.

Astfel, romanii ar trebui sa invete sa aiba un comportament responsabil in sensul utilizarii plaselor din material textile care, in plus le vor aduce si economii financiare.

Alex Croitoru

28.08.2008. 10:38

This article hasn't been commented yet.